Cand eram copil stiam sa ma bucur
La o ciocolata calda,
Nu stiam ce-i aia apa plata.
Dupa primii ani, crescut putin matur
Am deschis ochii si privesc in jur.
Dupa prima palma luata, primul pumn in cap,
Am fost la pamant dar m-am ridicat.
Uitandu-ma la mine am inceput sa injur,
Cautand o minciuna pentru ai mei,
Sa nu mi-o fur si de la ei.
Crescut pe strazi dupa blocuri jegoase,asfalt negru,
Intre golani am invatat un singur lucru: Sa fiu integru.
Sunt primul care e la fel ca mine deci nu-s unic,
Demonii din suflet urla de cald dar ii tin in frig.
Ii frig pe toti pe unde apuc,
Mereu pe locul unu vreau s-ajung,
Aceeasi demoni din mine fug din drumul meu,
Simt ca sunt la apogeu.
Privindu-ma in ochi un un singur ochi,
Prin prisma celor doua zeci de ani
Il fac de diavol sa se teama pentru slujba lui,
Mergand spre cimitir mai rulez un cui.....
Pasesc incet printre morminte,
Inchid ochii, mai am o viata in fata.
Oare e consolare sau pedeapsa?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu